Cum îi percepem pe alții – PARTEA 2

Cum îi percepem pe alții – PARTEA 2

Prima parte a acestui articol a debutat cu 2 întrebări practice:

• Cum îi percepem pe alții
• Cât de bine crezi că știi să evaluezi oamenii? Cât de repede poți să „citești pe cineva?”

Procesul de percepție se bazează pe selecția, organizarea și interpretarea informației și am descoperit modul în care interpretăm percepțiile noastre despre ceilalți, prin ATRIBUIRE ȘI INTERPRETARE.

Examinând aceste procese, am înțeles o parte din comunicarea noastră cu ceilalți , iar acum vom discuta despre IMPRESII ȘI INTERPRETARI. Cum le formăm.

 

IMPRESII ȘI INTERPRETĂRI – Cum le formăm

Pe măsură ce îi percepem pe alții, ne facem impresii despre personalitatea lor, simpatia, atractivitatea și alte caracteristici. Deși multe dintre impresiile noastre sunt personale, ceea ce le formează se bazează uneori mai mult pe circumstanțe decât pe caracteristici personale. 

Informațiile pe care le primim nu sunt tratate (toate) în mod egal. 

• Cât de importantă e prima impresie? 
• Ultimul lucru pe care îl observi despre o persoană rămâne cu tine mai mult timp pentru că este mai recent? 
• Avem tendința să ne amintim lucrurile pozitive sau negative pe care le observăm la o persoană? 

La aceste întrebări vom răspunde, pe măsură ce explorăm modul în care informațiile sunt transmise și cum anume conținutul mesajelor pe care le primim ne pot influența percepția.

 

Prima și ultima impresie

Vechea zicală „Nu ai niciodată o a doua șansă să faci o impresie bună” indică faptul că prima impresie contează extrem de mult. 

Creierul este un organ predictiv prin faptul că dorește să știe, pe baza experiențelor și tiparelor anterioare, la ce să se aștepte în continuare, iar primele impresii funcționează pentru a satisface această nevoie, permițându-ne să stabilim cum vom proceda cu o interacțiune doar după o evaluare rapidă a persoanei cu care interacționăm. 

Cercetările arată că oamenii sunt surprinzător de buni în a-și forma o primă impresie precisă despre cum se va desfășura o interacțiune și în identificarea caracteristicilor de personalitate ale persoanelor necunoscute. Studiile arată că oamenii sunt în general capabili să prezică cum se va comporta o altă persoană față de ei pe baza unei interacțiuni inițiale. 

Precizia și capacitatea oamenilor de a prezice interacțiunea pe baza primelor impresii variază, dar oamenii cu precizie ridicată au de obicei abilități sociale, sunt populari, au relații bune, nu suferă de singurătate, anxietate și depresie; și au în general funcții de conducere și salarii mai mari. Deci nu numai că prima impresie contează, dar abilitatea de a forma primele impresii pare să se coreleze cu multe alte caracteristici pozitive.

Primele impresii sunt durabile din cauza efectului primar, care ne determină să acordăm mai multă valoare primelor informații pe care le primim despre o persoană. 

Deci, dacă interpretăm primele informații pe care le primim de la sau despre o persoană ca fiind pozitive, atunci o primă impresie pozitivă se va forma și va influența modul în care ne comportăm cu acea persoană pe măsură ce interacțiunea continuă. 

La fel, interpretările negative ale informațiilor ne pot conduce la formarea primelor impresii negative.

Exemplu: Ești la un restaurant și după câteva minute nimeni nu te salută, atunci probabil că vei interpreta asta negativ și nu vei avea o impresie bună despre chelnerul tău când va apărea în sfârșit. 

Acest lucru te poate determina să fii iritat, ceea ce îl poate determina pe chelner să nu fie atât de atent cum ar fi în mod normal.

În acest moment, o serie de interacțiuni negative a pus în mișcare un ciclu care va fi foarte greu de inversat.

 

Ultima impresie (Efectul recent) ne determină să punem mai multă greutate pe cea mai recentă impresie pe care o avem despre comunicarea unei persoane față de impresiile anterioare. Chiar și o primă impresie pozitivă poate fi pătată de o impresie finală negativă. 

Exemplu: Ai un coleg la job care și-a menținut un nivel relativ ridicat de credibilitate față de tine pe parcursul anului. Ți-a făcut o primă impresie bună, fiind organizat, abordabil și interesant în primele zile la job. 

Restul anului a decurs destul de bine, fără conflicte majore. 

Cu toate acestea, în ultima săptămână a anului, el a întârziat cu un proiect pe care trebuia să îl prezentați împreună, ceea ce te-a lăsat cu o oarecare incertitudine cu privire la seriozitatea acestui coleg.  

În ultima zi, la prezentarea proiectului, ai văzut că el a contribuit mai puțin decât te-ai așteptat.

Dacă ți s-ar întâmpla asta, ce ai scrie pe evaluarea colegului? 

Din cauza efectului recent, ai acorda probabil o valoare disproporționată acțiunilor colegului în ultima săptămână a anului, modificând negativ evaluarea, care ar trebui să reflecte întregul an. Chiar dacă colegul a avut la început prezumția unei prime impresii bune.